În contextul în care fiecare metru pătrat contează, mansarda a devenit o soluție tot mai atractivă pentru extinderea spațiului locuibil. Aflată departe de agitația zonelor intens circulate ale casei, ea oferă un plus de intimitate și liniște. Geometria și spațialitatea o personalizează și o transformă într-un refugiu ideal pentru relaxare sau activități creative. Pentru ca acest spațiu să fie cu adevărat confortabil și funcțional, este esențial să acordăm o atenție deosebită termoizolării, asigurând astfel un ambient plăcut în orice anotimp.
Așteptări de la termoizolația de mansardă
În general, așteptările de la materialele moderne de izolare a mansardei sunt legate atât de eficiența energetică, cât și de starea de confort. În atenție rămâne însă și protecția mediului prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Într-o abordare pragmatică, este esențial să înțelegem că în mansardă nu aplicăm doar o termoizolație sub învelitoare, ci construim un perete de casă în raport cu exteriorul, rezistent, durabil și călduros!
Cum simțim disconfortul în mansardă
Două aspecte neobservate la timp, în faza de proiectare, pot transforma spațiul cochet al mansardei într-o zona de disconfort. De cele mai multe ori ele ajung să fie înțelese doar în momentul în care mansarda devine locuită.
Primul dintre ele vizează confortul vizual dat de optimizarea geometrică a spațiului. Înălțimea și unghiurile de pantă ale învelitoarei trebuie să permită atât mobilarea, cât și accesul lejer din orice direcție.
Cel de-al doilea se referă la confortul termic: în mansardă trebuie să fie în mod natural cald iarna și răcoare vara. Simțim disconfortul când iarna este prea frig și vara prea cald. Acest fenomen este strâns legat de materialele de izolare folosite.
În consecință, contează foarte mult ce alegem: izolații naturale, sau izolații convenționale?
Cerințe pentru izolațiile de mansardă
Pentru o mai bună înțelegere, vom descrie și analiza comparativ două materiale folosite la izolarea mansardei: izolația naturală din fibre de lemn versus polistirenul expandat. Răspundem cerințelor de flexibilitate, rezistență la foc, capacitate de stocare a căldurii, difuzia la vapori și conductivitatea termică.
1.Flexibilitatea
Folosirea unei izolației termice fexibile la mansardă, montate corect, este decisivă pentru limitarea pierderilor de căldură. Cel mai adesea, izolația se montează între căpriori și trebuie să umple complet spațiul dintre ei. Izolația naturală din fibre de lemn sub forma de saltele flexibile Gutex intră presată între căpriori. La fel, fibrele de lemn pentru injectie, cunoscute ca lâna de lemn pompabilă, umplu cu presiune golul dintre căpriori sau grinzi. În schimb, polistirenul rămâne rigid; nu poate fi comprimat longitudinal și transversal. Intre el și fiecare căprior va rămâne un interstițiu de aer, prin care “fuge” căldura și va fi frig iarna.
Izolațiile naturale din fibre de lemn închid complet golurile dintre căpriori
2.Rezistența la foc
Polistirenul este un material inflamabil și combustibil. Prin urmare, utilizarea lui la izolarea interioară a mansardelor nu este recomandată, deoarece în structura acoperișului este mult lemn supus și el riscului la incendiu. Inafară de faptul că întreține și propagă arderea, degajă și un gaz înecăcios, cu emanații de dioxid de carbon, toxice. La fel de periculos este și când se folosește ca placă tencuibilă de închidere a anvelopei.
Prin comparație, fibra de lemn pompabilă este certificată în clasa B de rezistență la foc și reprezintă o alegere responsabilă. Izolațiile naturale din fibre de lemn sunt toate ignigugate.
Fibrele de lemn sunt ignifugate. Polistirenul, material inflamabil și combustibil, este de evitat in mansardă.
3.Capacitatea de stocare a căldurii
Capacitatea de stocare a căldurii este parametrul termotehnic al materialului izolator responsabil de căldura excesivă din mansardă în timpul verii. Izolațiile naturale din fibre de lemn înmagazinează de circa 2,3 ori mai bine căldura decât polistirenul. Ele preiau căldura radiată de învelitoare în timpul zilei, o stochează în masa lor și o transferă spre exterior în timpul nopții. Polistirenul nu o poate stoca la fel de bine. O preia de la învelitoare și o transferă prin radiație în incăperile din mansardă, care se încălzesc excesiv. Așa apare disconfortul termic.
Vara, polistirenul transmite căldura în mansardă, in timp ce fibrele de lemn o păstrează înmagazinată în grosimea lor.
4.Difuzia la vapori
Sub acest aspect, diferența dintre izolațiile naturale și polistiren este foarte accentuată. Prin izolațiile din fibre de lemn pereții respiră. Umiditatea este reglată și mansarda, cu lemnul din ea, rămâne uscată și durabilă. În schimb, polistirenul, având un factor de difuzie foarte mare, este impermeabil trecerii vaporilor de apă. De aceea poate să apară condensul sub astereală și mucegaiul în lemn.
Izolația naturală din fibre de lemn permite transferul vaporilor de apă și păstrează mansarda uscată.
5. Conductivitatea termică
Este parametrul tehnic ce intervine în calculul rezistenței termice a anvelopei și ne arată cât de bine este izolată mansarda. Aproape tot peretele de sub învelitoare este constituit din materialul izolator. De aceea, valoarea mică a conductivității termice reprezintă un avantaj. Atât lâna de lemn pompabilă, cât și saltelele flexibile din fibre de lemn, au conductivitatea termică de 0.036 W/mK, conform fiselor tehnice. La polistirenul expandat întâlnim valori apropiate, cuprinse între 0.036-0.038 W/mK. Cu toate acestea, din cele prezentate pâna acum, reiese că, in cazul izolatiilor conventionale, conductivitatea termică nu este singurul parametru care contează.
La valori egale ale conductivitatii termice, izolațiile naturale din fibre de lemn sunt mai eficiente decât polistirenul.
Concluzie
Alegerea termoizolației de mansardă este un act responsabil, care cere informații pertinente, timp de analiză și discernământ. Polistirenul expandat rămâne însă un un material izolator de evitat pentru această zonă a casei.
Împreună construim durabil, sănătos, sustenabil. Pentru consiliere și achizitie suntem la un clik distanță -SIMAD 2016.